Stările de anxietate. Care sunt semnele comportamentul anxios?

Ce este anxietatea?

Starea de anxietate este ”o frică fără cauze cunoscute”. Starea de pericol nu este determinată de circumstanțele exterioare, dar este resimțită foarte intens în interiorul persoanei, ca și cum s-ar afla într-o situație de pericol maxim.

Starea de anxietate este diferită de o simplă emoție de îngrijorare sau neliniște, cauzată de un eveniment exterior: pierderea unui examen, a te rătăci într-un oraș străin sau situația în care cineva drag se îmbolnăvește. În parametri normali, starea de neliniște mobilizează acțiunea și motivează pentru a preveni sau a schimba o anumită situație de viață, însă nu are un consum energetic atât de mare precum anxietatea.

În cazul stărilor de anxietate, nu doar mintea, ci tot organismul intră în alertă, ca și cum s-ar pregăti să se întâmple ceva rău în orice moment. Pe termen lung, anxietatea scade sistemul imunitar, poate conduce la stări depresive sau pesimiste asupra vieții, poate îngreuna relațiile, ceilalți oameni fiind considerați periculoși sau de neîncredere.

Pentru a defini ce este anxietatea trebuie să analizăm și care sunt semnele vizibile ale stării de anxietate?

  • creșterea ritmului inimii
  • transpiraţia crescută pentru a menţine o temperatură scăzută a corpului
  • respirație accelerată
  • senzația de agitație continuă
  • dificultatea de a se concentra
  • dificultatea de a adormi

În afară modificărilor fiziologice ale organismului persoanei care traversează stări de anxietate, există și câteva modificări psihologice sau de comportament:

  • Persoana reacționează în 2 moduri automate (”Luptă!” sau ”Fugi!”), în fața situației/persoanei percepute ca fiind periculoasă
  • Persoana se găsește foarte des în situația de a scana mediul înconjurător pentru orice posibil pericol
  • Persoana are gânduri repetate de preocupare, îngrijorare și teamă
  • Emoțiile și stările predominante sunt cele de iritabilitate, frică, pericol iminent și ”înghețare”
  • Gânduri de inadecvare socială, teama de a nu fi judecat, nemulțumire puternică față de propria persoană sau față de propria viață.

Ce remedii sunt potrivite pentru stările de anxietate?

În primul rând, în cazul stărilor de anxietate este indicat să ceri ajutorul unui specialist (psihoterapeut, psiholog, medic) pentru a te ghida către tipul de tratament potrivit. Există posibilitatea ca stările repetate de anxietate să fie asociate depresiei sau stresului prelungit, iar în acest caz este necesar să fie parcurs un proces psihoterapeutic de durată. Prescrierea unor medicamente antidepresive sau anxiolitice se face numai la recomandarea unui medic psihiatru.

Cum ajută psihoterapia în cazul stărilor de anxietate?

În procesul de psihoterapie, oamenii învață care sunt cauzele interne care au declanșat anxietatea, cum să își controleze anxietatea prin instrumente de relaxare, învață rolul de Observator al gândurilor și comportamentelor anxioase pentru a preveni intensificarea lor. De asemenea, pe parcursul procesului de psihoterapie se lucrează cu percepția de sine, stima de sine și încrederea în viață și în ceilalți oameni, se înlocuiesc credințele limitative cu unele benefice.

Iată câteva dintre remediile naturiste pe care le poți implementa pentru a-ți schimba stilul de viață:

  • un somn suficient, odihnitor  (7-8 h ore/noapte)
  • tehnici de mindfullness
  • exerciții fizice
  • nutriție echilibrata
  • evitarea alcoolul și fumatul
  • evitarea cofeinei

Te invităm la Holistic Wellness în cadrul ședințelor de psihoterapie pentru a depista alături de un specialist semnele și efectele stărilor de anxietate și pentru a redobândi controlul asupra vieții tale!

Verifica tarifele aici.

Dependența de tehnologie – boala secolului în rândul copiilor, tinerilor și adulților

Dicționarele de specialitate definesc dependența ca fiind un tipar de comportament prin care o persoană caută într-un mod compulsiv și repetat plăcerea sau alinarea (temporară), printr-o activitate sau folosind o substanță sau relație. Persoana dependentă nu mai are capacitatea de a conștientiza consecințele negative ale acestor comportamente adictive, astfel încât să poată renunța de bunăvoie la ele.
Tocmai de aceea, de multe ori este recomandat să ceri ajutor de la un psiholog sau psihoterapeut care să te asiste în acest proces de renunțare.

Psihiatrul canadian Gabor Mate, specialist în dependențe, afirmă că 7 din cele 9 funcții ale cortexului prefrontal sunt afectate de dependențe:

• comunicarea cu ceilalți;
• inteligența emoțională și empatia;
• capacitatea de a raspunde asertiv;
• capacitatea de a face introspecție;
• manevrarea fricilor;
• intuiția;
• simțul moralității.

În cazul tehnologiei, asistăm în ultimul timp la o creștere progresivă a numărului de ore petrecute în fața unui ecran mai mare sau mic, un dispozitiv mobil sau computerul de la muncă.

 

De ce poate fi considerat consumul de tehnologie o dependență?
Deoarece nu substanța sau activitatea aleasă este cea care creează dependență, ci comportamentul rezultat în urma consumului. Etapele oricărei dependențe sunt: starea de agonizare, dorința intensă, starea de așteptare, anticiparea recompensei.

Câteva semne ale dependenței de tehnologie care trag un semnal de alarmă asupra acestui comportament adictiv sunt:

1. Numărul de ore petrecute pe zi pe conturile de socializare (există chiar aplicații care pot calcula cât timp petreci în viața virtuală);
2. Izolarea față de oameni și evenimente în viața reală prin compensarea cu numărul de prieteni virtuali și discuții pe internet; Sau nu de puține ori se întâmplă ca atunci când ieșim la masă între prieteni aceștia să prefere să navigheze pe „time line” în loc să fie prezenți la conversații, nu-i așa? Sau copiii/ adolescenții să se afunde într-atât de tare în lumea virtuală încât relațiile cu cei de vârsta lor să aibă de suferit…?
3. Semne de oboseală accentuată, dureri de cap, de ochi;
4. Sentimente de iritare, nervozitate sau apatie atunci când dispozitivul nu este disponibil;

5. Nevoia urgentă de a cumpăra cel mai nou și performant calculator, telefon sau joc video de pe piață.

Cei de la Centrul de Adicție a Internetului au făcut chiar o campanie și un test pentru a depista gradul de dependență de internet, adresat atât adulților, cât și adolescenților. (Testul este în limba engleză și se poate consulta aici: http://netaddiction.com/internet-addiction-test/ )

Dependența de tehnologie în rândul copiilor și tinerilor

În ceea ce privește copiii și tinerii, educarea lor pentru consumul de tehnologie este cu atât mai importantă cu cât, din punct de vedere psihologic și fiziologic, creierul lor este în formare, iar capacitatea de absorbție a informațiilor este mult mai ridicată decât în cazul unui creier de adult.
În multe cazuri, există copii care nici nu-și pot imagina viața fără să folosească un dispozitiv electronic. Părinții ar putea avea nevoie ședințe de psihoterapie pentru a explica tinerilor și copiilor efectele nocive ale dependenței de tehnologie, mai ales, în perioada adolescentă când nevoia de autonomie a tinerilor îi determină să nu mai asculte de sfatul părinților.

Psihologul Aric Sigman afirmă că folosirea timpurie a tehnologiei în viaţa copiilor îi afectează pentru că aceştia nu au creierul complet dezvoltat. De asemenea, expertul precizează că cei mici au nevoie de lumea reală, bazată pe interacțiune, joc, relații, comunicare, pentru a învăţa. Copiii dependenți de tehnologie nu mai au timp pentru activități de educare: citit, au chiar deficit de atenție la școală și la sfaturile părinților, nu mai deprind abilități sociale de a comunica.

Te invităm la Holistic Wellness la o sedință de psihoterapie pentru familie sau psihoterapie individuală pentru a depista la timp simptomele dependențelor fie ale tale sau ale celor dragi apropiați ție și pentru a crea un plan de combatere a lor!