Cum să facem față stresului de sărbători?

/în /de

Deși sfârșitul de an și sărbătorile de Crăciun sunt un prilej de sărbătoare mult așteptat, perioada aceasta poate fi și stresantă: goana după cadourile perfecte, stresul alegerii hainelor perfecte de Revelion, orele nesfârșite petrecute în bucătărie sau în trafic, pe drumul către munte, toată atenția dedicată celorlalți și bilanțul de peste an în care adesea uităm să celebrăm reușitele pentru că sigur puteam mult mai mult.

Perioada sărbătorilor presupune a fi un moment de celebrare, însă tocmai această presiune socială scoate la iveală și unele conflicte interioare. Și pentru a nu ne confrunta cu acest must social cum că toată lumea ar trebui să fie fericită, mai ales de sărbători, începem să devenim nostalgici și melancolici, să ne învinuim că puteam obține mai mult de la acest an și că vom face mult mai multe anul viitor.

Fericirea prin comparație

Cercetările psihologice care studiază tematica fericirii afirmă că mintea umană funcționează astfel: majoritatea oamenilor manifestă ceea ce se numește în psihologie optimism bias (optimismul comparativ sau nerealist), adică avem tendința de a ne gândi că viitorul nostru va fi mai bun decât prezentul nostru sau că ceilalți sunt mai fericiți decât am putea fi noi.

Aceasta ar putea fi o explicație pentru faptul că mulți dintre cei care se simt singuri, nu se află într-o relație de sărbători sau nu sunt mulțumiți de rezultatele obținute de peste an, pot manifesta simptome ale depresiei.

Jennifer Hecht este un filozof care studiază istoria fericirii, spune, în cartea sa ”Mitul fericirii” că experimentăm cu toții diferite tipuri de fericire, în diferite momente ale vieții, iar acestea nu sunt neapărat complementare. De exemplu, atunci când avem o carieră satisfăcătoare nu putem fi complet fericiți pentru că ne dorim și o relație la fel de împlinitoare sau mai mult timp pentru familie.

Și pentru că a fi fericit (doar) de sărbători acționează tot ca o presiune socială, iată câteva semne care pot indica de ce ești stresat în preajma sărbătorilor:

5 comportamente ale oamenilor stresați:

Lipsa planificării din timp. A fi organizat și disciplinat cu timpul, inclusiv pentru a face cumpărături și cadouri pentru întreaga familie, ne-ar putea ajuta pe viitor să evităm stresul din preajma Crăciunului.

Perfecționismul sau obsesia controlului. Deși se spune că a fi o gazdă bună înseamnă să a avea o casă impecabilă și un meniu diversificat, ar trebui să ne amintim că ceilalți vin în vizită pentru timpul petrecut cu noi, nu ca să ne judece.

Fuga de solitudine. Dacă se întâmplă să petrecem mai mult timp singuri de sărbători anul acesta, am puteam încerca să ne focusăm pe lucrurile bune pe care le-am făcut anul acesta și pe planurile de viitor, nu pe ceea nu avem.

Compararea cu ceilalți. Mediile sociale sunt un filtru neonest când vine vorba să măsurăm fericirea celorlalți. A ne compara cu ceilalți numai prin fotografiile de instagram, înseamnă să fim nerealiști. Viața e un film cu bune și rele, nu un instantaneu editat.

Atenția nu este prezentă. A dărui celorlalți din timpul și energia noastră este frumos atâta timp cât suntem atenți și la propriile nevoi: odihnă, relaxare, răsfăț, a face un panou al visurilor și al obiectivelor, mișcare.

Câteva trucuri care ne pot ajuta să trecem mai ușor pentru perioadele stresante:

  1. 5 minute de recunoștință în fiecare zi. Mintea omului este făcută să se focuseze pe ceea ce nu are deja, așa că orice apreciere a lucrurilor sau oamenilor deja în viața noastră îi dau creierul un mic restart ca să devină mai optimist.
  2. 10 minute de meditație în fiecare zi. Închide ochii, respiră adânc și concentrează-ți atenția într-un punct fix, ca și cum ai privi în mijlocul frunții. Inspiră și expiră profund, eliberând toate grijile.
  3. 30 minute de mișcare zilnică. Stresul ne afectează nu doar creierul, ci tensiunea se ”acumulează” în mușchii corpului fizic. Sportul poate fi o altfel de meditație, mai ales pentru persoanele extroverte și foarte active, deoarece mintea nu mai este concentrată pe gândurile compulsive, ci pe efortul fizic depus.
  4. 1 oră de răsfăț și relaxare. O ședință de masaj sau relaxare ajută la eliberarea blocajelor emoționale, mentale și fizice și eliberarea de către creier a endorfinelor, moleculele fericirii.

Te așteptăm la o ședință de psihoterapie, masaj de relaxare, reflexoterapie sau un masaj facial pentru a-ți oferi un moment de răgaz și timp pentru tine, pentru a face față mai ușor stresului din preajma sărbătorilor și de peste an!

Cum se construiește o stimă de sine solidă?

/în /de

Unul dintre cele mai discutate subiecte într-o sesiune de Life Coaching sau consiliere este despre cum să-ți crești încrederea în tine ca persoană, atât pentru viața personală, cât și pentru cea profesională. Deși căutarea încrederii în sine este ”la modă”, românii se află pe ultimele locuri în Europa la acest capitol. Asta pentru că problemele de stimă de sine scăzută și lipsa încrederii în sine vin din copilărie și educație, așa cum vom vedea în continuarea articolului.

Încrederea în sine reprezintă capacitatea omului de a crede că poate face față provocărilor vieții, că acționează conform principiilor și valorilor sale și că-și poate duce la îndeplinire obiectivele și visurile sale. Și, nu în ultimul rând, încrederea în sine te face să te simți mai relaxat și, în același timp, carismatic pentru cei din jurul său.

Încrederea în sine este o rezultantă a ceea ce crezi tu despre tine, dar și a acțiunilor pe care le iei zi de zi. Cu alte cuvinte, pentru a putea afla dacă ai încredere în tine, trebuie să observi cât de des ieși din zona de confort ( a cunoște oameni noi și a face activități noi), dacă ești încrezător în forțele proprii, dacă ai capacitatea să visezi.

Dacă încrederea în sine este ceva ce se poate dobândi în timp și prin exercițiu și se referă la rezultatele noastre, stima de sine pornește din interior spre exterior și reprezintă energia acțiunilor noastre, inclusiv a încrederii în sine.

Stima de sine sau respectul de sine reprezintă fundația încrederii în sine.

Ca să ajungi să fii încrezător în tine, trebuie mai întâi să crezi că meriți să obții rezultate, să ai relații sănătoase sau o carieră de succes.

”O stimă de sine solidă nu are nevoie de nimic din exterior – este un sentiment că meriți, indiferent de realizările tale. Stima de sine este calitatea respectului de sine, care se manifestă în viață prin comportamente și emoții. Cultivarea stimei de sine presupune să te împrietenești cu tine însuți, indiferent de rezultatele exterioare sau de părerile celorlalți”. (Gabor Mate)

”Este o afacere riscantă”, spune psihologul Pia Mellody, ”ca valorea ta proprie să depindă de feedback-ul celorlalți. Asta ar însemna că ești valoros ca persoană atunci când feedback-ul este pozitiv, dar te simți mai puțin valoros atunci când feedback-ul celorlalți este unul negativ”.

Stima de sine reprezintă acea valoare intrinsecă, nenegociabilă. Stima de sine înseamnă să știi că umanitatea ta (cu limite și calități) nu te face nedemn de iubire sau superior, ci pur și simplu om.

Când se construiește stima de sine?

Stima de sine sau respectul de sine este imaginea ta despre tine pe care ți-a conturat-o în copilărie, în funcție de cât de mult îți erau respectate nevoile și dorințele și câtă afecțiune necondiționată primeai ca și copil.

O stimă de sine scăzută își are rădăcinile în sentimentul de rușine „toxică”. Copilul care s-a simțit neacceptat sau nedorit de părinți își creează o credință puternică conform căreia a fi tu însuți devine rușinos sau nepotrivit pentru a te expune în lume.

În alte cazuri, pentru a supraviețui unui mediu familial dificil, un copil învață că trebuie să-și ignore propriile nevoi și să devină extrem de atent la nevoile și părerile celorlalți membri ai familiei, în defavoarea îndeplinirii propriilor nevoi. Mai târziu, ca adult, nu va ști cum să pună limite sănătoase în relație.

Care sunt cele 6 componente esențiale ale unei stime de sine solide?

  1. Sentimentul de putere interioară

Asumarea rolului de persoană responsabilă, matură și conștientă de emoțiile, trăirile și acțiunile sale.

  1. Respectul de sine sau iubirea de sine

A te respecta pe tine însuți este la fel cum ai respecta persoana pe care o iubești cel mai mult: părinți, iubit, copii etc. A te respecta pe tine însuți înseamnă să investești timp, energie și atenție în grija pentru tine, pentru gândurile, emoțiile și trăirile tale.

  1. Simțul realității

Înseamnă să observi ce poți schimba cu adevărat la tine și ce anume nu poate fi schimbat și ar trebui mai degrabă acceptat. A deveni conștient de limitele și darurile personale înseamnă a fi realist, adică un om cu o imagine clară (nu fantezistă sau inferioară) despre sine.

  1. Stabilirea de limite clare în relații

Limitele într-o relație reprezintă granița de unde începe personalitatea fiecăruia dintre cei doi. A încălca granițele celuilalt înseamnă a oferi prea multă atenție, sfaturi, timp și energie sau a nu ști să ceri de la celălalt ce ai tu nevoie în relație.

  1. Valori și principii după care îți ghidezi viața

Valorile personale sunt reperele interioare în funcție de care afli cine ești și ce îți dorești. Aflând cine ești și ce îți dorești de la tine, de la viață și de la ceilalți, îți va fi mai ușor să iei deciziile potrivite, să faci alegeri în funcție de valorile tale și să faci cât mai puține compromisuri sau reproșuri celorlalți.

  1. Sensul și misiunea personală

Întrebarea cea mai potrivită de self-coaching sau introspecție pentru a afla sensul în viață: la ce sunt bun în mod natural sau ce talent am în mod natural, pe care mi-aș dori să-l ofer și celorlați? A avea o viziune pentru viața ta înseamnă a te respecta și a simți că și tu contezi.

De unde începi să-ți construiești o stimă de sine solidă?

Dacă stima de sine este prima dată construită din punct de vedere psihologic în relație cu altcineva (cu părinții sau îngrijitorii noștri), asta înseamă că sentimentul de respect, acceptare și non-judecată pentru propria persoană poate fi recreat tot în relație, adică într-un cadru terapeutic, de consiliere sau de ghidare în care clientul se simte valoros ca persoană.

Te așteptăm așadar la o ședință de Life Coaching să înveți cum sa-ți construiești o stimă de sine solidă!

Tarife regăsești aici.

5 intrebari de self coaching pentru a dobandi claritate in viata ta

/în /de

Self-coaching-ul este procesul de introspecție și dialog interior, care îți permite să te cunoști mai bine, mai ales când traversezi o perioadă de tranziție, criză sau schimbări majore, atât în plan profesional, cât și în cel personal.

De unde începi un proces de self-coaching?

În cartea de căpătâi în domeniul coaching-ului,”Coaching pentru performanță”, scrisă de Sir John Withmore, autorul spune că dacă afli care este valoarea personală cea mai importantă după care te ghidezi în viață, îți poți construi o viziune în viața profesională sau poți lua decizii mai ușor în cea personală.

Cu alte cuvinte, care este scopul mai înalt din spatele planurilor tale ambițioase? Cum te poate ajuta a descoperi valoarea ta cea mai înaltă, chiar și în situațiile în care nu știi ce decizii să iei? Sau cum te poți autosabota în atingerea obiectivelor dacă există un conflict interior între scopul afacerii, al proiectului ori al companiei pe care o conduci, și scopul tău interior?

Valorile personale sunt reperele interioare în funcție de care afli cine ești și ce îți dorești. Aflând cine ești și ce îți dorești de la tine, de la viață și de la ceilalți, îți va fi mai ușor să iei deciziile potrivite, să faci alegeri în funcție de valorile tale și să faci cât mai puține compromisuri.

Profesional vorbind, scopul tău mai înalt, reprezintă valoarea numărul 1, care ar trebui să tragă sforile ca un păpușar în afacerea sau în cariera ta. Aceasta ar putea fi: independența sau dorința de libertate, ajutorul dat comunității, a-i inspira pe ceilalți, interrelaționarea, inovația, loialitatea față de clienți etc.

Atunci când devii conștient de această viziune de ansamblu, eforturile se aliniază cu această motivație interioară puternică, și totul funcționează mult mai în flow, cum spun americanii. Pe de altă parte, atunci când nu-ți asculți această voce interioară, când nu-ți urmezi misiunea personală, alegi să te ghidezi doar după așteptările imediate ale celorlalți, după beneficii materiale sau pentru că ”așa se face”. Și atunci apare ceea ce în coaching se numește – o criză a sensului -, adică un conflict interior între obiectivul care ”trebuie” atins din afară și misiunea ta personală.

Cum îți poți descoperi singur misiunea personală?

De obicei, oamenii nu sunt obișnuiți cu introspecția și auto-analiza mai profundă asupra propriei persoane pentru că societatea modernă aleargă mereu după rezultate și atingerea obiectivelor. Acest instrument de self-coaching poate fi la îndemâna oricărei persoane care își dorește să-și mărească gradul de claritate și să aibă o motivație interioară (constantă), care să susțină obiectivele afacerii sau ale planului de dezvoltare personală. În plus, cine altcineva în afară de tine ar putea avea acces la o întrebare atât de personală, cum este aceea a misiunii personale sau a valorii fundamentale în viață?

Care sunt cele 5 întrebări de self-coaching care te ajută să afli valoarea fundamentală în viața ta?

  1. Care este calitatea numărul 1 pe care o admiri la o persoană care te inspiră?

Posibil răspuns: Autenticitatea și lejeritatea cu care poate să fi ea însăși.

  1. Ce este sacru (foarte important, prețios) pentru tine în afacerea ta/jobul tau?

Posibil răspuns: În toate proiectele pe care le fac, este foarte important să las un spațiu inovației și creativității personale, adică să-mi pot exprima unicitatea.

  1. Cu ce ai vrea să rămână ceilalți în urma interacțiunii cu tine?

Posibil răspuns: Îmi place să inspir oamenii, prin pasiunea pe care o pun în afacerea mea, să caute în ei înșiși doza de unicitate, darul care îi face speciali.

  1. Care este mesajul principal pe care vrei să-l transmiți la finalul proiectelor tale?

Posibil răspuns: Cel mai important pentru mine este să însoțesc oamenii să-și descopere în ei înșiși resursele interioare (unicitatea) pentru a-și atinge obiectivele și să acceseze aceaste resurse interioare.

  1. Care este acea activitate pe care ai face-o oricum, chiar și gratuit?

Posibil răspuns: Îmi place să împărtășesc oamenilor din experiențele și conștientizările mele prin scris. Găsesc acest instrument ca fiind foarte util auto-cunoașterii, dar și dobândirii unei clarități asupra cuvintelor ce traduc experiența mea de viață.

Exercițiile de self-coaching sunt doar ușa către autocunoaștere. În cadrul unui proces de coaching ești ghidat și susținut să descoperi în tine și curajul de a deschide acea ușă a schimbării. Te așteptăm la o ședință introductivă de Life coaching să-ți redescoperi motivația de a aduce schimbări în viața ta și de a-ți seta obiective cu sens pentru anul ce vine!